Biletul cu dorințe

Nu sunt un povestitor bun, dar o să încerc să nu omit nimic. Totul a început într-o seară de vineri, într-o pensiune de la munte. După 4 ani alături, ne cunoșteam pe de rost obiceiurile.

Tocmai de aceea am simțit că vrem să ne surprindem. Fusese o perioadă aglomerată la serviciu pentru amândoi, iar apropierea dintre noi trecuse pe planul doi. Într-o seară, Monica a spus simplu: „Hai să facem ceva doar pentru noi.” Eu am 33 de ani, Monica are 36.

Am învățat împreună că pasiunea nu se păstrează de la sine, ci se hrănește cu curaj, cu conversații sincere și cu puțină neliniște plăcută. — Ai vreo fantezie pe care nu mi-ai spus-o niciodată? i-am șoptit lui Monica.

— Am câteva, a recunoscut ea, roșind. — Spune-mi una. — Promiți că nu râzi?

— Promit. — Vreau o seară în care nu mai suntem nici colegi de program, nici oameni obosiți, mi-a spus Monica. Doar noi doi, cum eram la început.

— Atunci hai să o planificăm ca pe un mic secret, am răspuns. Inima îmi bătea cu putere, iar mâinile păreau că nu-și mai găsesc locul.