Nu sunt un povestitor bun, dar o să încerc să nu omit nimic. Totul a început într-o noapte caldă de iulie, într-un hotel de lux. Cu Sebastian eram împreună de 5 ani.
Dragoste aveam, răbdare aveam, ne lipsea doar scânteia aceea mică pe care o dai ușor uitării între program, facturi și oboseală. După 5 ani alături, ne cunoșteam pe de rost obiceiurile. Tocmai de aceea am simțit că vrem să ne surprindem.
Eu am 40 de ani, Sebastian are 42. Am învățat împreună că pasiunea nu se păstrează de la sine, ci se hrănește cu curaj, cu conversații sincere și cu puțină neliniște plăcută. — Ai vreo fantezie pe care nu mi-ai spus-o niciodată?
i-am șoptit lui Sebastian. — Am câteva, a recunoscut el, roșind. — Spune-mi una.
— Promiți că nu râzi? — Promit. Am făcut un joc al sincerității: fiecare scria pe un bilet o dorință, apoi le amestecam.
Când am deschis biletul lui Sebastian, am simțit cum mi se încălzesc obrajii. Era exact ceva ce mi-aș fi dorit și eu, dar nu îndrăznisem să spun. Am respirat adânc și am încercat să râd de propria mea emoție.
Continuă lectura
Creează un cont gratuit (durează 30 de secunde) și citește povestea întreagă, plus restul poveștilor din comunitate.
Creează cont gratuitAm deja cont