Cei doi din oglindă, în Timișoara

Au trecut luni de atunci și încă zâmbesc singur când îmi amintesc de o seară de vineri petrecută în Timișoara. Pe Alina și pe Florin i-am cunoscut printr-o comunitate de cupluri, după câteva săptămâni de mesaje politicoase și o cafea la care ne-am simțit surprinzător de bine. Ne-au spus de la început: nimic nu se întâmplă dacă vreunul dintre noi patru are cea mai mică ezitare.

Alina și Florin erau prieteni de-ai unor prieteni, un cuplu de vârsta noastră, cu umor și cu felul acela de a asculta pe care rar îl întâlnești. Am stat de vorbă mult, am stabilit reguli și am hotărât să ne mai vedem, fără nicio obligație. Suntem cu Miruna de 4 ani împreună și am fost mereu curioși.

Când Alina și Florin ne-au propus o seară doar între noi patru, am cerut o zi să ne gândim, apoi ne-am dat seama că amândoi așteptam propunerea asta. Miruna m-a luat deoparte în bucătărie și m-a întrebat în șoaptă dacă mai vreau. Am spus da, cu inima bătând tare.

— Și eu, a zis ea. Hai să fim atenți unul la altul, chiar și când suntem cu alții. Am vorbit deschis, în jurul mesei: ce ne place, ce nu, ce e interzis.

Florin a luat notițe pe telefon, în glumă, iar Alina a promis solemn să respecte fiecare rând. Cred că atunci am simțit cel mai tare că suntem în siguranță.