Ne pregăteam de câteva zile pentru seara aceea într-o vilă închiriată, deși nici unul dintre noi nu spusese cu voce tare de ce. Alexandra și cu mine vorbisem luni întregi despre asta. Cu Delia și Sebastian ne-am întâlnit prima oară la un restaurant liniștit, ca patru oameni normali care se studiază cu simpatie.
Au fost două ore de râs și de priviri care spuneau mai mult decât cuvintele. Delia și Sebastian erau prieteni de-ai unor prieteni, un cuplu de vârsta noastră, cu umor și cu felul acela de a asculta pe care rar îl întâlnești. Am stat de vorbă mult, am stabilit reguli și am hotărât să ne mai vedem, fără nicio obligație.
Suntem cu Alexandra de 2 ani împreună și am fost mereu curioși. Când Delia și Sebastian ne-au propus o seară doar între noi patru, am cerut o zi să ne gândim, apoi ne-am dat seama că amândoi așteptam propunerea asta. Am vorbit deschis, în jurul mesei: ce ne place, ce nu, ce e interzis.
Sebastian a luat notițe pe telefon, în glumă, iar Delia a promis solemn să respecte fiecare rând. Cred că atunci am simțit cel mai tare că suntem în siguranță. — Nu ne grăbim nicăieri, a spus Delia.
Muzică, un pahar, poate un joc de societate pentru început. Restul vine doar dacă vine natural. M-am surprins zâmbind fără motiv.
Continuă lectura
Creează un cont gratuit (durează 30 de secunde) și citește povestea întreagă, plus restul poveștilor din comunitate.
Creează cont gratuitAm deja cont