Curiozitate în trei, la Brașov

Vorbisem de multe ori despre asta, mai mult în șoaptă, mai mult în glumă. Dar într-o sâmbătă fără planuri la Brașov glumele s-au terminat și a rămas doar dorința de a încerca. Cu Ciprian ne împrietenisem cu câteva luni în urmă, după o cafea care se prelungise pe nesimțite trei ore.

Era genul de om lângă care te simți în largul tău, iar asta a contat enorm. Cu Diana eram împreună de 5 ani, timp în care învățasem să ne spunem lucrurile pe față. Așa că, atunci când fantezia a ieșit la suprafață, nu s-a simțit nici ca o vină, nici ca o presiune.

Lucram amândoi mult, ne vedeam seara, obosiți, și ne promiteam mereu că weekendul ăsta ne recuperăm. Într-o vară am hotărât că vrem mai mult decât liniște: vrem puțină aventură, dar făcută cum trebuie, cu grijă și cu acordul tuturor. Am stabilit regulile pe o foaie, ca pe un contract, și am râs de noi doi: fără presiune, fără surprize, cuvânt de oprire pentru oricine, discuție a doua zi.

Ciprian a citit foaia, a dat din cap și a zis simplu: „Perfect. Mai bine așa.” Ciprian ne-a privit pe rând și a spus calm: „Eu sunt aici doar dacă vă doriți amândoi.