Încredere în patru, la munte

Totul s-a petrecut la munte, într-o seară de iarnă, cu zăpadă afară, iar viața mea a făcut un pas în afara obișnuitului. Pe Dan și pe Irina i-am cunoscut printr-o comunitate de cupluri, după câteva săptămâni de mesaje politicoase și o cafea la care ne-am simțit surprinzător de bine. Ne-au spus de la început: nimic nu se întâmplă dacă vreunul dintre noi patru are cea mai mică ezitare.

Sorin și cu mine vorbisem luni întregi despre asta. Cu Dan și Irina ne-am întâlnit prima oară la un restaurant liniștit, ca patru oameni normali care se studiază cu simpatie. Au fost două ore de râs și de priviri care spuneau mai mult decât cuvintele.

Suntem cu Sorin de 9 ani împreună și am fost mereu curioși. Când Dan și Irina ne-au propus o seară doar între noi patru, am cerut o zi să ne gândim, apoi ne-am dat seama că amândoi așteptam propunerea asta. — Regula e simplă, a zis Dan: dacă cineva vrea să oprească, oprim toți, fără întrebări.

— Iar dacă ne răzgândim, ne bem vinul și povestim până în zori, a adăugat Irina. Am râs cu toții și tensiunea s-a mai domolit. Am vorbit deschis, în jurul mesei: ce ne place, ce nu, ce e interzis.

Irina a luat notițe pe telefon, în glumă, iar Dan a promis solemn să respecte fiecare rând.