Îmi place să cred că sunt un om echilibrat, care își ia deciziile în liniște. Într-o seară de primăvară, într-o pensiune de la munte, am luat una dintre cele mai curajoase decizii din viața mea. Cu Alina eram împreună de 15 ani, timp în care învățasem să ne spunem lucrurile pe față.
Așa că, atunci când fantezia a ieșit la suprafață, nu s-a simțit nici ca o vină, nici ca o presiune. Eu am 46 de ani, Alina are 44. Suntem împreună de 15 ani și, dacă e să fiu sincer, nu ne-a lipsit niciodată dragostea, ci doar ocazia de a ne scoate din rutină.
Lucram amândoi mult, ne vedeam seara, obosiți, și ne promiteam mereu că weekendul ăsta ne recuperăm. Într-o vară am hotărât că vrem mai mult decât liniște: vrem puțină aventură, dar făcută cum trebuie, cu grijă și cu acordul tuturor. — Nu vreau să faci asta doar pentru mine, i-am spus lui Alina.
— Nu o fac pentru tine, a râs Alina. O fac pentru noi. Am ținut-o în mine prea mult timp și cred că trebuie să ne-o spunem.
Am respirat adânc. Nu mai era loc de rușine, doar de sinceritate. Cristina ne-a privit pe rând și a spus calm: „Eu sunt aici doar dacă vă doriți amândoi.
Continuă lectura
Creează un cont gratuit (durează 30 de secunde) și citește povestea întreagă, plus restul poveștilor din comunitate.
Creează cont gratuitAm deja cont