Totul s-a petrecut la Cluj, într-o seară de iarnă, cu zăpadă afară, iar viața mea a făcut un pas în afara obișnuitului. Cu Laura eram împreună de 11 ani. Dragoste aveam, răbdare aveam, ne lipsea doar scânteia aceea mică pe care o dai ușor uitării între program, facturi și oboseală.
După 11 ani alături, ne cunoșteam pe de rost obiceiurile. Tocmai de aceea am simțit că vrem să ne surprindem. Eu am 36 de ani, Laura are 41.
Am învățat împreună că pasiunea nu se păstrează de la sine, ci se hrănește cu curaj, cu conversații sincere și cu puțină neliniște plăcută. — Ai vreo fantezie pe care nu mi-ai spus-o niciodată? i-am șoptit lui Laura.
— Am câteva, a recunoscut ea, roșind. — Spune-mi una. — Promiți că nu râzi?
— Promit. — Vreau o seară în care nu mai suntem nici colegi de program, nici oameni obosiți, mi-a spus Laura. Doar noi doi, cum eram la început.
— Atunci hai să o planificăm ca pe un mic secret, am răspuns. Muzica se auzea încet, luminile erau reduse, iar în aer plutea parfumul lumânărilor.
Continuă lectura
Creează un cont gratuit (durează 30 de secunde) și citește povestea întreagă, plus restul poveștilor din comunitate.
Creează cont gratuitAm deja cont