O seară cu prietenii noi în Timișoara

Mereu am crezut că cele mai bune povești încep fără avertisment. A mea a început într-o sâmbătă fără planuri, în Timișoara, cu o simplă propunere. Pe Andrei și pe Roxana i-am cunoscut printr-o comunitate de cupluri, după câteva săptămâni de mesaje politicoase și o cafea la care ne-am simțit surprinzător de bine.

Ne-au spus de la început: nimic nu se întâmplă dacă vreunul dintre noi patru are cea mai mică ezitare. Florin și cu mine vorbisem luni întregi despre asta. Cu Andrei și Roxana ne-am întâlnit prima oară la un restaurant liniștit, ca patru oameni normali care se studiază cu simpatie.

Au fost două ore de râs și de priviri care spuneau mai mult decât cuvintele. Suntem cu Florin de 5 ani împreună și am fost mereu curioși. Când Andrei și Roxana ne-au propus o seară doar între noi patru, am cerut o zi să ne gândim, apoi ne-am dat seama că amândoi așteptam propunerea asta.

— Regula e simplă, a zis Andrei: dacă cineva vrea să oprească, oprim toți, fără întrebări. — Iar dacă ne răzgândim, ne bem vinul și povestim până în zori, a adăugat Roxana. Am râs cu toții și tensiunea s-a mai domolit.

— Nu ne grăbim nicăieri, a spus Andrei. Muzică, un pahar, poate un joc de societate pentru început. Restul vine doar dacă vine natural.