Patru oameni, o seară în București

Mă gândesc adesea la o seară de vară pe care am petrecut-o în București. Se întâmplă să-mi apară în minte fără motiv, la semafor sau în mijlocul unei ședințe, și de fiecare dată îmi vine să zâmbesc. Pe Diana și pe Adrian i-am cunoscut printr-o comunitate de cupluri, după câteva săptămâni de mesaje politicoase și o cafea la care ne-am simțit surprinzător de bine.

Ne-au spus de la început: nimic nu se întâmplă dacă vreunul dintre noi patru are cea mai mică ezitare. Diana și Adrian erau prieteni de-ai unor prieteni, un cuplu de vârsta noastră, cu umor și cu felul acela de a asculta pe care rar îl întâlnești. Am stat de vorbă mult, am stabilit reguli și am hotărât să ne mai vedem, fără nicio obligație.

Suntem cu Laura de 4 ani împreună și am fost mereu curioși. Când Diana și Adrian ne-au propus o seară doar între noi patru, am cerut o zi să ne gândim, apoi ne-am dat seama că amândoi așteptam propunerea asta. Am vorbit deschis, în jurul mesei: ce ne place, ce nu, ce e interzis.

Adrian a luat notițe pe telefon, în glumă, iar Diana a promis solemn să respecte fiecare rând. Cred că atunci am simțit cel mai tare că suntem în siguranță. — Nu ne grăbim nicăieri, a spus Diana.

Muzică, un pahar, poate un joc de societate pentru început. Restul vine doar dacă vine natural.