Povestea asta începe simplu: un weekend în Delta Dunării, un pahar de vin și o conversație care s-a întins mult peste miezul nopții. Ciprian și cu mine vorbisem luni întregi despre asta. Cu Răzvan și Simona ne-am întâlnit prima oară la un restaurant liniștit, ca patru oameni normali care se studiază cu simpatie.
Au fost două ore de râs și de priviri care spuneau mai mult decât cuvintele. Răzvan și Simona erau prieteni de-ai unor prieteni, un cuplu de vârsta noastră, cu umor și cu felul acela de a asculta pe care rar îl întâlnești. Am stat de vorbă mult, am stabilit reguli și am hotărât să ne mai vedem, fără nicio obligație.
Suntem cu Ciprian de 4 ani împreună și am fost mereu curioși. Când Răzvan și Simona ne-au propus o seară doar între noi patru, am cerut o zi să ne gândim, apoi ne-am dat seama că amândoi așteptam propunerea asta. — Regula e simplă, a zis Răzvan: dacă cineva vrea să oprească, oprim toți, fără întrebări.
— Iar dacă ne răzgândim, ne bem vinul și povestim până în zori, a adăugat Simona. Am râs cu toții și tensiunea s-a mai domolit. Am vorbit deschis, în jurul mesei: ce ne place, ce nu, ce e interzis.
Simona a luat notițe pe telefon, în glumă, iar Răzvan a promis solemn să respecte fiecare rând. Cred că atunci am simțit cel mai tare că suntem în siguranță.
Continuă lectura
Creează un cont gratuit (durează 30 de secunde) și citește povestea întreagă, plus restul poveștilor din comunitate.
Creează cont gratuitAm deja cont