Nu credeam că o să povestesc vreodată asta, dar mi-a rămas în minte ca puține lucruri. Se întâmpla într-o seară de primăvară, la Vama Veche, iar ziua începuse cât se poate de obișnuit. Pe Dan și pe Cristina i-am cunoscut printr-o comunitate de cupluri, după câteva săptămâni de mesaje politicoase și o cafea la care ne-am simțit surprinzător de bine.
Ne-au spus de la început: nimic nu se întâmplă dacă vreunul dintre noi patru are cea mai mică ezitare. Bogdan și cu mine vorbisem luni întregi despre asta. Cu Dan și Cristina ne-am întâlnit prima oară la un restaurant liniștit, ca patru oameni normali care se studiază cu simpatie.
Au fost două ore de râs și de priviri care spuneau mai mult decât cuvintele. Suntem cu Bogdan de 16 ani împreună și am fost mereu curioși. Când Dan și Cristina ne-au propus o seară doar între noi patru, am cerut o zi să ne gândim, apoi ne-am dat seama că amândoi așteptam propunerea asta.
Am vorbit deschis, în jurul mesei: ce ne place, ce nu, ce e interzis. Cristina a luat notițe pe telefon, în glumă, iar Dan a promis solemn să respecte fiecare rând. Cred că atunci am simțit cel mai tare că suntem în siguranță.
— Nu ne grăbim nicăieri, a spus Dan. Muzică, un pahar, poate un joc de societate pentru început.
Continuă lectura
Creează un cont gratuit (durează 30 de secunde) și citește povestea întreagă, plus restul poveștilor din comunitate.
Creează cont gratuitAm deja cont